Poate te-ai săturat. Poate vrei să nu te mai găsească nimeni o vreme. Nici prietenii, nici colegii, nici DNA-ul (nu-i așa, domnule ministru?) În acest caz, planeta ți-a pregătit câteva ascunzători pe cât de neștiute, pe cât de pitorești. Dacă mă întreabă cineva de tine, promit să dau din umeri.
Bassas Da India (Franța) – diving de clasă mondială.
[cetsEmbedGmap src=
width=560 height=350 marginwidth=0 marginheight=5 frameborder=1 scrolling=no]
Unde și ce: Insulă pustie în Oceanul Indian, la sud de Canalul Mozambic. Bassas da India este un atol circular atât de jos ca înălțime încât, la flux, apa îl acoperă complet timp de șase ore, făcându-l aproape invizibil. Din această cauză, peste 100 de vase s-au scufundat aici de-a lungul vremii.
Suprafață: 80 km pătrați.
Istorie pe scurt: descoperită de un explorator portughez la începutul secolului al 16-lea și numita Baixo da Judia, Judia fiind proprietarul vasului (un evreu, bineînțeles). S-a ajuns de la Judia la India din cauza unei greșeli de scriere. A devenit teritoriu francez pe 31 octombrie 1897. Madagascar se bâzâie cu Franța pe suveranitatea teritoriului. Statut actual: parte a Teritoriilor Franceze Australe și Antartice (Terres Australes et Antartiques Françaises).
Populatie: Zero. Accesul se face numai pe baza unui permis special emis de statul francez.
Industrii: pescuitul.
Faună și floră: țestoase leatherback (lăuta) și loggerhead, delfini și balene cu cocoașă, balene minke, 2.000 de specii de pești (două specii de rechini, toni uriași, barracude, pești papagal și pești fluture).
Turism: Bassas da India apare în topul celor mai bune site-uri de diving din lume. Se organizează expediții din Mozambic – călătoria pe ocean durează 36-48 de ore de la Vilanculos – între aprilie și iulie și apoi septembrie-noiembrie. Dacă vrei să mergi și tu, vorbește cu Oceans Islands Safaris of Africa.
Bouvetøja/Bouvet (Norvegia) – insula colonizată de pinguini.
[cetsEmbedGmap src=
width=560 height=425 marginwidth=0 marginheight=5 frameborder=1 scrolling=no]
Unde și ce: sudul Oceanului Atlantic. Este cea mai izolată insulă din lume. Cea mai proximă vecină este Gough Island, la 1.600 km nord.
Suprafață: 43 km pătrați, 93% acoperiți de gheață.
Istorie și statut: Insula pustie este descoperită în 1739 de Jean-Baptiste Charles Bouvet de Lazier, care îi notează greșit coordonatele. Redescoperită în 1808 de James Lindsay, preluată de Norvegia în 1930, redenumită Bouvetoja (Insula Bouvet) și declarată zonă protejată în 1971. Statut actual: protectorat norvegian.
Populație: Zero.
Industrii: Nu.
Geografie: Gheață, gheață, ceață, înconjurată de ghețari. Se poate ajunge doar cu elicopterul. Insula are în mijloc un vulcan inactiv – Wilhelm II Plateau și găzduiește cu mare amabilitate peste 300 de furtuni pe an.
Faună și floră: Bouvet adăpostește cea mai importanta colonie de pinguini din lume. La finalul anilor ’70, aici existau peste 117.000 de exemplare de Macaroni, Chinstrap și Adelie. Alți chiriași ai insulei: foci elefant și leopard, balene. Vegetația constă din licheni și mușchi.
Altele: În 1964, pe coasta insulei a fost descoperit un vas eșuat. Povestea vasului a rămas un mister până astăzi. Nu se știe ce căuta acolo și cui îi aparținea, iar echipajul n-a fost găsit niciodată, nici viu, nici mort. Acțiunea din filmul “Alien vs. Predator” se petrece pe Bouvet Island.
Spratly Islands – insulele nimănui.
[cetsEmbedGmap src=
width=560 height=425 marginwidth=0 marginheight=5 frameborder=1 scrolling=no]
Unde și ce: Marea Chinei de Sud, între coastele Malaeziei, Filipinelor și Vietnamului.
Geografie: insule tropicale, câteva dintre ele suficient de mari încât să susțină cocotieri, banani și papayași.
Suprafață: 425 km pătrați, dintre care numai 5 km pătrați de uscat.
Statut: Brunei, Malaezia, Filipine, Taiwan și Vietnam revendică bucățele din arhipelag. China îl revendică pe tot. Deocamdată, insulele nu aparțin nimănui în teorie, însă anumite zone sunt de facto sub influența celor trei țări vecine – Malaezia, Filipine și Vietnam.
Populație: 45 de insule din arhipelag sunt ocupate de trupe militare vietnameze, chineze, taiwaneze, malaeziene și filipineze. Civili – foarte puțini.
Industrii: pescuitul comercial.
Faună și floră: țestoase verzi, țestoase hawksbill (cioc-de-șoim sau caret), mai multe specii de păsări Bobby, pisici de mare, rechini ciocan.
Turism: Insula Layang-Layang (Insula Zmeelor, controlată de Malaezia) este un paradis pentru scufundători. Se ajunge cu o avionetă charter din Kota Kinabalu. 1 oră de zbor. Mai multe informații aici. Filipinele și Vietnamul au anunțat la începutul acestui an că intenționează să dezvolte infrastructura de turism în zonele lor de influență.
Montserrat (teritoriu britanic) – erupții din Caraibe.
[cetsEmbedGmap src=
width=560 height=425 marginwidth=0 marginheight=5 frameborder=1 scrolling=no]
Unde și ce: O insulă în Marea Caraibilor, la 480km de Puerto Rico și 48km de Antigua.
Suprafață: 102 km pătrați.
Istoric și statut: descoperită de Columb în 1493 și numită Santa Maria de Monserrat după Mânăstirea Monserrat din Catalunia. Irlandezi persecutați s-au instalat pe insulă la începutul secolului al 17-lea. În 1632 a fost preluată de englezi și azi are statutul de British Overseas Territory.
Insula a fost lovită în 1989 de Uraganul Hugo. Șase ani mai târziu, erupția vulcanului Soufriere Hills a îngropat capitala Plymouth sub un strat de 12m de cenușă. Același vulcan a erupt și în 2010, ridicând o coloană de fum de 6.000 m și trimițând cenușă până la vecinii din Antigua și Guadeloupe. Să aibă cu ce-și freca argintăria.
După cele două erupții teribile, insula Montserrat a fost împărțită în trei zone: Safe Zone (nord-vestul), Daytime Entry Zone (centrul) și Exclusion Zone (sudul, unde se găsesc vulcanii).
Populație: 4.000-6.000 de locuitori: vest-africani, creoli, britanici și irlandezi. Înainte de erupția din ’95, pe insulă locuiau 13.000 de suflete.
Industrii: Montserrat exportă ceva piatră pentru construcții. Faimoasă înaintea uraganului Hugo pentru studioul de inregistrari AIR a lui George Martin unde, din 1979 și până la urgie, au înregistrat Elton John, Jimmy Buffet, Dire Straits și Duran Duran.
Faună și floră: Rondeletia Buxifolia – o plantă endemică. Broasca Uriașă (Giant Ditch Frog), una dintre cele mai mari specii de broaște din lume (ajunge până la 21 cm lungime), trăiește numai aici și în Dominica.
Turism: După 2010, turiștii au evitat Montserrat de teama unei noi erupții.
Mayotte (Franța) – cea mai mare lagună din Oceanul Indian.
[cetsEmbedGmap src=
width=560 height=425 marginwidth=0 marginheight=5 frameborder=1 scrolling=no]
Unde și ce: Arhipelag de insule vulcanice situat în nordul Canalului Mozambic, Oceanul Indian. Cele mai mari insule sunt Grande-Terre (nume local-Mahore) și Petite-Terre (Pamanzi).
Istoric și statut: La 1500, arabii au înfințat aici Sultanatul Mawuti (“Insula Morților”), care a rezistat până în secolul XIX, când insulele au devenit teren de bătălie între arabi și malgași. Ca să termine balamucul, localnicii s-au oferit pe tavă Franței, împreună cu vecinii din Comore. După referendumul din 2009, când a votat împotriva independenței de Franța, Mayotte a căpătat statutul oficial de Departament Francez (Departement d’outre-mer). Un fel de offshore politic.
Suprafață: 374 km pătrați.
Populație: 204.000 în 2010.
Industrii: agricultură (vanilie, ylang-ylang, cafea, scorțișoară, coconut – copra din care se face uleiul de coconut, cuișoare, nucșoară) și pescuit (creveți și languste).
Faună și floră: Pe pământ: lemuri, vulpi zburătoare, egrete, colibri, zibete. Sub apă: delfini, țestoase verzi și cioc-de-șoim, balene cu cocoașă. Pe unele insule cresc baobabi.
Turism: Diving și snorkelling în laguna Mayotte, cea mai mare lagună din Oceanul Indian (peste 1.000 km pătrați). Trekking pe Benara, cel mai înalt punct de pe Grande Terre (660m).
Comentarii - Niciun comentariu