Tedoo cu Brad Florescu

Roz Avel în jurul Lumii, episodul zero. Faceți cunoștință cu echipajul.

Un român, o franțuzoaică și un fox terrier se îmbarcă la bordul lui Roz Avel și pornesc pe mările și oceanele lumii într-un voiaj fără termen de expirare.

Nota Lui Brad:

Toamna începe cum nu se poate mai bine pe Tedoo.ro, cu o nouă poveste despre libertate și curaj.

Pe scurt, un arhitect român stabilit de două decenii în Franța, Florin “Johnny” Drăghici, alături de iubita sa, franțuzoaica Nathalie Arzur poreclită “Aglae” și de cățelul lor, Gin, decid să lase Parisul baltă, să echipeze o navă cu vele și să plece împreună pe mările și oceanele Lumii, unde și cât or vedea cu ochii.

Nu în ultimul rând, Florin decide să împărtășească cititorilor Tedoo aventurile trăite la bordul lui Roz Avel, aventuri împănate cu erudiție, umor și desene măiastre. Povestea celor trei este o bucurie nu doar pentru pasionații de navigație ci și pentru toți cei care simt un fior atunci când văd marea sau se gândesc la ea.

În episodul de astăzi, primul dintr-o serie pe care – asemeni protagoniștilor – știm când o începem dar nu știm când o terminăm, îi vom cunoaște pe actorii principali ai foiletonului “Cu Roz Avel în jurul Lumii”.

Vânt din pupa!

Vasul: Roz Avel, Un velier american model Kelly-Peterson 44 construit în 1978 în Taiwan.

Roz Avel este un velier de 13,36 metri construit după planurile arhitectului naval Douglas Peterson, la comanda lui Jack Kelly, broker de marină în San Diego, California.

Povestea spune că Jack s-ar dus în biroul lui Doug și i-ar fi spus:

Vreau să-mi desenezi un yacht de 13-14 metri rapid, cum știi tu să le faci, confortabil, cu deplasament relativ mare, două cabine duble, două cabinete de toaletă, un careu primitor și tot confortul necesar pentru călătorii de durată pe mare. Am intenția să construiesc zece unități. Nouă le vând, cu a zecea plec eu în jurul lumii.

La acel moment Peterson nu atinsese încă celebritatea pe care a cunoscut-o mai târziu, când a ajuns creierul echipei de design din spatele lui Black Magic, vasul care a câștigat The America Cup sub comanda regretatului skipper Sir Peter Blake.

Jack Kelly nu a plecat niciodată în jurul lumii. În schimb a construit 200 de unități după designul lui Peterson: interior din tec masiv, cocă din poliester ultra-rezistent, punte si acoperiș din sandwich, motor Perkins de patru cilindri cu 80 de cai putere. Le-a vândut pe toate. A construit încă 200 un pic mai mari, a pus pe picioare o afacere frumoasă în domeniul construcțiilor navale, în colaborare cu două dintre cele mai serioase șantiere din Taiwan-ul anilor 70: Yu Ching și Queen Long.

În anii aceia Formosa Yahts erau niște bieți amatori care lipeau scândurele prin docuri. Dar, între două contracte ale lui Kelly, din șantier au dispărut un rând de planuri ale seriei KP44. Coincidență, peste un an de zile a apărut pe piață o unitate de 13 metri și ceva, pe nume Formosa 44, care semăna ca două picături de rom cu seria lui Kelly și Peterson. Perspectiva locală asupra drepturilor de autor…

Căpitan: Florin « Johnny »  Drăghici. Timișorean de origine geto-dacă, născut în 1963.

«Johnny» a început să navigheze cu vele în anii 80 pe Herăstrău, la îndemnul profesorului lui de atelier de arhitectură, Ștefan «Puiu » Lungu. Ajuns în Franța în anii ’90 se ocupă de arhitectură, decorațiuni și, în mod accesoriu, de arhitectură navală. Navighează cu prietenii pe diverse suporturi – catamaran sau windsurf în Mediterana, veliere între 7 și 9 metri în Marea Mânecii – până când, învins de virusul velismului, investește în prima lui ambarcațiune. Un yacht micuț, de 6 metri și jumătate, din placaj, pe care îl restaurează ca un diletant, pierzând mult timp și multe parale.

Urmează a doua bărcuță, cumpărată împreună cu Aglaé și, câțiva ani mai târziu, în viața celor doi apare Gu Bragh, catalizatorul proiectului lor comun de navigație perpetuă fără termen de întoarcere definit. În 2011, Florin “Johnny” Drăghici își încetează definitiv activitățile de arhitect liberal pentru a se consacra periplului oceanic cu vele, alături de Nathalie «Aglaé» Arzur.

Florin si Nathalie 2

Căpitanul Florn Drăghici și Secundul Nathalie Arzur.

Secund: Nathalie « Aglaé » Arzur, pariziană, de origine bretonă, născută în 1965.

 «Aglaé» a început să navigheze cu vele pe formatele tradiționale ale școlilor de vele din Vestul Franței anilor 70: Optimist, Caravelle, 420. Au urmat ședințe de windsurfing și, mai ales, ani și ani de zgâială la Belle Ille en Mer, cu ochii jinduind după velele albe care treceau prin fața plajei.

“Uite, mă, ăia n-au nicio treabă…și noi ne înghesuim aici, cearșaf lângă cearșaf.”

Mai târziu, Nathalie  «Aglaé»  punea între paranteze o carieră urbanistică de succes la Primăria Parisului  se dedica unui periplu pe oceane fără termen de finalizare. Chiar acesta despre care vă scriu aici.

Acum trei ani, la bordul lui Gu Bragh, dând un tur de Bell Ille, i-am zis:

“Vezi, acum o puștoaică de pe plajă spune același lucru despre tine: ăia de pe velierul roșu n-au nicio treabă…”

Mus: Gin, foxterrier de origini diverse, născut undeva pe lângă Angers în iunie 2011.

Gin a ajuns la bordul lui Gu Bragh când avea doar două luni. Primele navigări cu motor, în estuarul La Vilaine, i s-au părut mult prea asemănătoare turelor cu mașina de la părinții lui până în Bretagne. Drept urmare i-am oferit nenumărate croaziere între Lorient și Quiberon, între Belle Ile și arhipelagul Les Glenan, cu o memorabilă escapadă între Arzal și Lesconil, în Finistère, în plină regiune celtică. Aceasta i s-a părut un pic cam lungă. 26 de ore fără un copac pe care să-și elibereze vezica. În ciuda insistenței căpitanului, care i-a arătat personal cum se face treaba, Gin nu a vrut sub nicio formă să-și dea drumul în cockpit.

Florin si Gin

Căpitanul Drăghici și musul Gin.

“Ce-i cu patronu’, a înnebunit? Păi dacă făceam eu așa ceva mă certau de nu mă vedeam…” și-o fi zis el uitându-se la căpitan cu capul înclinat spre urechea din babord.

Little Gu, passagemaker dinghy, născut la Arzal în iunie 2013. De origine breton-americană.

Prama, anexă de serviciu din placaj de 6mm, trei metri și jumătate lungime, capacitate de sarcină 350 kg cu tot cu vâslaș, fabricație proprie după planuri Chesapeake Light Craft. Ambarcațiune lejeră de tip sails&oars, cu posibilitatea de a suporta un motor outboard de 4 cai putere.

Echipajul este foarte mândru de anexa lui, pe care o folosește cu mult entuziasm în fiecare dimineață și seară, pentru ieșirile veziculare ale lui Gin, atunci când Roz Avel se leagănă grațios la ancoră în fața vreunei plaje.

Episodul 1 al foiletonului “Cu Roz Avel în jurul Lumii”, care va istorisi primele aventuri propriu-zise pe mare, este programat să apară miercuri, 18 septembrie.

Vezi galerie imaginiIntră în galeria de imagini a articolului

Comentarii - 4 Comentarii

  1. atezor says:

    E…sa nu crezi in coincidente! Eu si dragul meu ne facem planuri sa plecam tot cam asa in vreo 2-3 ani. Sa lasam Bucurestiul, cu tot ce inseamna el, bune si rele, si sa ne plimbam ochii pe alte meridian. Pana acum au fost facute cursuri, permise…..si vise!!!
    Mi-as dori sa va putem cunoaste, iar daca drumurile voastre vor trece vreodata prin Buc …. cu mare placer va asteptam!
    Ce sa zic….. pana atunci…noi cu visatul….voi cu vazutul!

  2. atezor says:

    E, na…chiar coincidenta am uitat-o….ei imi doresc sa ,,botez,, barcuta noastra tot ROZ AVEL!!!!
    Vom vedea!

  3. […] acești doi ani, la bordul unui yacht ceva mai mare și mai confortabil – Roz Avel, pe care l-ați cunoscut deja – traversăm Golful Gasconiei ca să aterizăm, vorba aceea, la Gijon. Obiectiv imediat – […]

  4. […] Dacă dorești să te înscrii sau să afli mai multe decât am putut eu cuprinde în acest material, ești invitat să îl contactezi pe căpitanul Florin Drăghici la adresa flo.draghici at gmail dot com. Oricum, înainte de a te urca pe barcă, este important să vă cunoașteți și să vorbiți, fie și pe Skype. Informații și fotografii vor apărea în următoarele zile și pe site-ul Roz Avel. O succintă prezentare a navei și echipajului găsești aici. […]

Lasă un comentariu