Tedoo cu Brad Florescu

Povestea lui Tongam Sirait, indonezianul care ne-a cântat la Sala Palatului.

Cum a ajuns un indonezian de pe malul Lacului Toba să cânte la București în fața a peste 4000 de oameni. O poveste frumoasă despre cum muzica anulează distanțele.

Tongam Sirait, Sala Palatului, concert Voltaj

Istoriseam în luna mai cum a ajuns un cântec din Indonezia pe ultimul album al trupei Voltaj. Odată cu lansarea albumului, am așteptat răbdător concertele din octombrie, unde “Ultima secundă”, varianta în română a piesei  prietenului meu Tongam Sirait, avea să fie interpretată pentru prima oară în public. Consideram capitolul închis. Dar cântecul avea alte planuri.

Un suflet intră în scenă.

La câteva zile după publicarea articolului, primesc un mesaj de la Andreea Rusu, în care descopăr o femeie de o generozitate și un entuziasm mult peste media națională. Andreea, o îndrăgostită de Indonezia (vorbește fluent limba și a călătorit de nenumărate ori în țara nevecină, dar prietenă) îmi propune să ducem nebunia până la capăt:

Ce-ar fi, îmi scria Andreea, dacă aș face cumva ca Tongam să vină la București și să cânte împreună cu Voltaj în concertele de lansare? Vorbești tu cu băieții din trupă să vezi dacă sunt de acord?

Băieții au fost de un entuziast acord ca autorul muzicii de la “Ultima Secundă” să urce pe scenă alături de ei. Mai era de rezolvat doar un mic amănunt: aducerea lui Tongam la București, cu tot ce presupunea asta (bilete de avion, viză, cazare, alte cheltuieli aferente). Numai văzând lista to-do-urilor m-a apucat durerea de cap. Cine în România ar investi un sfanț în povești romantice cu melodii și prieteni? Moare lumea de foame, domnule, s-au redus bugetele, e criză și vouă vă arde de cântări?

În timp ce eu îmi tratam migrena, Andreea a abordat problema cu un fanatism metodic și a dărâmat, unul câte unul, toate obstacolele. Fie prin forțe proprii (inclusiv financiare), fie cu ajutorul altor oameni care au scos la lumină acele resurse de generozitate și credință pe care cu toții le deținem, dar pe care cei mai mulți preferăm să le conservăm pentru situații limită.

România, un dar de la Dumnezeu.

După ce toate aspectele pragmatice au fost rezolvate, cu greutăți și eforturi pe care abia mi le pot imagina, mai rămânea să-l anunțăm și pe Tongam Sirait că va cânta la București. Telefonul nu-i mergea, la mailuri nu răspundea, pe Facebook apărea din ce în ce mai rar. Viața pe malurile Lacului Toba e ceva mai deconectată decât cea pe care-o ducem noi în marile orașe. Social media în astfel de locuri înseamnă o chitară, un pahar de tuak și câțiva prieteni. Dacă ai un mail de dat, te sui pe motocicletă și-l livrezi personal.

Am aterizat la casa lui Tongam cu trei săptămâni înainte de primul concert și cu două înainte de termenul-limită pentru repetiții. Era pe balcon, fuma o țigară și privea absent, ușor abătut, haloimăsul pieței de weekend din Parapat. L-am pus în temă. Era să se înece cu cafeaua. Mi-a cerut un răgaz de gândire. I l-am dat. După 10 secunde lungi, a zis: Bine, merg. Am nevoie de o schimbare. Poate că România este ceea ce-mi trebuie. Un dar de la Dumnezeu.

În seara aceea am cântat împreună, așa cum facem de fiecare dată când ne întâlnim. Dar înainte de cântare i-am pus lui Tongam să audă, în premieră, “Ultima Secundă”, varianta în limba română a cântecului său. N-o auzise până atunci. Am ascultat-o împreună, șapte români și șapte localnici. Ce-o fi fost în sufletul lui Tongam nu știu, cert e că încerca din greu să își mascheze emoția. Na, erau atâtea românce frumoase prin preajmă, trebuia să se țină tare. Vezi mai jos momentul (cu scuze pentru calitatea imaginii; era cam beznă la Rumba; în cadru mai apar Alex Harianja și Tika Harianja).

Concertul.

Prin imensa amabilitate a personalului Ambasadei României la Kuala Lumpur, Tongam a primit viza de România, s-a urcat în avion și a plecat să-și primească darul. Pe 5 octombrie ateriza la București. Andreea l-a preluat, l-a cazat și l-a dus direct la prima repetiție cu Voltaj. Mai erau 5 zile până la primul concert. Biletele se vânduseră demult, Tongam urma să cânte alături de Voltaj în fața a peste 4.000 de oameni.

Și-a venit seara cântării. 10 octombrie.  Sala Palatului. Undeva la jumătatea set list-ului, Călin cântă “Ultima secundă”. Lumea aplaudă (câțiva știu deja versurile, se aude pe înregistrare), Bobby continuă să mângâie clapele deși piesa pare că s-a terminat. Călin ridică mâna, cere o clipă de atenție și spune, pe scurt, povestea cântecului, având amabilitatea să menționeze și meteorica mea implicare. Apoi îl invită pe scenă pe Tongam, într-un ocean de aplauze. Și începe “Mengkel Nama Ahu” așa cum l-a trimis Dumnezeu pe Pământ, în dialectul Batak Toba.

(înregistrarea de mai sus e de la concertul din 11 octombrie, care a avut aceeași desfășurare; am ales-o pe aceasta fiindcă se aude mai bine)

Jumpang Ari, Jumpang Bulan
Jumpang Nang Taon Muse
Ari-ari Tapasuda,
So Adong Namoru Hape.

Nunga Lam Suda Ari-Arikku
Nunga Lam Loja Mamingkiri
So Adong Namuba Dope

Hape Umur Nunga Lam Matua So Tarulahan
Hape Daging Pe Nunga Lam Loja So Tarambatan
So Adong Nahudapot dope

Mengkel Nama Au..unang holsoan Au
Mengkel Nama Au ..unang marsak Au
Iee..iee..

Nunga Lam Suda Ari-arikku
Nunga Lam loja mamingkiri
So Adong Namuba Dope

Hape Umur nunga Lam matua so tarulahan
Hape Daging Pe Nunga lam Loja So Tarambatan
So Adong Nahudapot dope

În acest moment intervine și Călin, iar cei doi se dublează la început în batak, apoi în română.

Jumătatea mea, c-o lume m-aș lupta
Jumătatea mea, ca să fie a mea.
A mea.

Reacții: un talent extraordinar și un om frumos.

C-o lume m-aș fi luptat să fiu și eu la concert. Cum nu s-a putut, n-am dormit în noaptea aceea. Așteptam reacțiile. Am început să bâzâi lumea pe mail:

“Cum a fost, Căline?

Senzațional! Succes maxim, l-au adorat oamenii. Îl luăm și la Cluj și la Breaza în week-end. E un talent extraordinar și, dincolo de asta, un om frumos. Poate facem împreună o piesă din prima, nu cover. “

“Cum a fost, Andreea?

Ne-am gândit tot timpul la tine. Tongam era copleșit de ce i se întâmplă; o sală întreagă îl ovaționa. Băieții de la Voltaj sunt tari. Pe lângă faptul că sunt pricepuți să facă muzică și show, sunt muncitori, profesioniști și au mult bun simț”.

Pe pagina de Facebook a trupei, reacțiile de după concert confirmau că momentul Tongam, ca dealtfel întregul show, fusese un super-succes. Iată câteva dintre răspunsurile fanilor la întrebarea “Ce moment din concertul nostru v-a plăcut cel mai mult?”:

Marian: “Spectacolul a fost extraordinar, iar melodia cu TONGAM SIRAIT a fost superbă. Felicitări!”
Ana-Maria: “Clar cel în care ați cântat melodia acelui indonezian!!!”
Dragoș: “Invitatul special din Indoneziaaaaa, voi, publicul, scena, totul!”
Mikky: “Maximilian și indonezianul au fost cei mai tari. Per total, a fost extraordinar. Felicitări!”
Aurora: “Totul a fost minunat! Dar daca totuși trebuie să aleg un moment…Tongam ne-a impresionat în mod deosebit 🙂 “
Mara: “Acel prieten din străinătate care a intrat cu chitara…nu ați mai știut cum se spune <te iubesc> în limba lui”
Andy: “Momentul cu <Ultima secundă>”
Jose: “Duetele cu Camelia și cu Tongam! Cele două piese în versiune duet sunt fabuloase. La mai multe concerte și la mai multe colaborări. Felicitări!”

La trei săptămâni după ce privea absent și ușor abătut haloimăsul pieței de weekend de pe malul Lacului Toba, Tongam Sirait cucerea inimile românilor. La București, apoi la Cluj și la Breaza. Ieri, Călin și Tongam au fost invitații Lianei Stanciu la Magic FM (vezi aici un rezumat).

Iar diseară (23 octombrie) de la ora 8.00 îl poți vedea pe Tongam în recital la clubul Mojo de pe Gabroveni. O să cânte de-ale lui, de-acasă, unde se va întoarce peste câteva zile. Dar ceva îmi spune că povestea nu se va opri aici.

Mulțumiri și felicitări:

Echipa din România: Andreea RusuAlina Lăzăroiu, Valentin Ciofiac, Mihai Stănescu.

Trupa Voltaj: Călin Goia, Bobby Stoica, Gabi Constantin, Oliver Sterian, Valeriu Ionescu.

Echipa din Indonezia: Christian Panjaitan, Hottahan Pasaribu, Johniar, Diyah Hastuti, Juria Ambar Haruni, Monica Donald, Kemerlan Situmorang, Supanda Supriatman, Nathanael Malau, Homban Melyana.

Mulțumirile mele speciale: Tika Harianja, Rose Manurung, Rinto Manurung, Rene, Alex Harianja, Alex Hutajulu, Viky Sianipar, Elena Stanciu, Andreea, Petru și Tudor Goia, Dan Boabeș (care mi-a trimis primul video al concertului de pe 10 octombrie). Mulțumiri Mircius.ro pentru fotografiile excelente de la concerte.

 

Vezi galerie imaginiIntră în galeria de imagini a articolului

Comentarii - 2 Comentarii

  1. vali says:

    Grozav.Am plans.
    Oameni care muta muntii. Oameni care mangaie sufletele. Oameni care iubesc oamenii. Multumim.

  2. […] balinez, expoziții textile de ikat ori batik. Sau în forme pop, precum apariția performerului Tongam Sirait, din Sumatra, la concertele Voltaj de anul trecut. Sau, de ce nu, ca în Polonia, printr-un […]

Lasă un comentariu la Am plecat » Întâlnirea diasporei indoneziene din România