Tedoo cu Brad Florescu

Namaste Doi, în premieră! Aventurile spirituale continuă în Nepal. Prima parte.

EVENIMENT! Abia ieșit de sub condei, Volumul Doi al ciclului “Namaste” se deschide în premieră pe Tedoo. Saga lui Sega continuă în Nepal.

Namaste 1 si 2

Nota lui Brad:

Au trecut treisprezece luni de la publicarea, în premieră pe Tedoo, a ultimului episod din volumul 1 al ciclului “Namaste. Între timp, povestea lui Sega a trăit iluminarea tiparului și a devenit, aproape instantaneu, un succes editorial. Fenomenul este cu atât mai îmbucurător cu cât cartea tratează subiecte deloc facile. Reacția vie atât la episoadele publicate aici cât și la cartea tipărită sunt un semn că publicul de calitate din România este mai consistent și mai solidar decât s-ar putea crede.

După cum probabil mulți dintre voi au observat, “Namaste, un roman de aventuri spirituale prin India și Nepal” – titlu pe care l-a purtat la publicarea pe site – acoperă doar India. Corectă observația. Pentru că volumul apărut anul trecut la Humanitas nu este sfârșitul poveștii, ci doar începutul ei. Aventura lui Sega, începută sfios în Mumbai și continuată la maximă intensitate, spirituală și erotică, în retreat-ul OSHO de la Pune, trece granița Indiei – la început doar pentru o prelungire de viză și un curs de Vipassana -, prilej pentru autor de a traversa și el frontiere interioare pe care le credea insurmontabile.

Ca un bun și loial prieten, SEGA alege din nou cititorii Tedoo.ro pentru a publica în premieră câteva fragmente din noul volum. Autorul optează de această dată pentru varianta “pe sărite”, prilej pentru noi să ne înfruptăm din carte de la început până aproape de final. Volumul tipărit va apărea la jumătatea lunii mai, tot la Humanitas. Mulțumim, Sega. Namaste.

Namaste 1 si 2

Volumul Unu, apărut anul trecut și Volumul Doi, care se va lansa în mai.

Aventurile spirituale ale lui Sega continuă în Nepal, țara în care s-a născut Buddha. Volumul 2, pe scurt.

După cele 3 luni petrecute în ashramul lui Osho din Pune, Sega își ia zborul spre Himalaya și aterizează la Kathmandu, fără să-și fi propus să cucerească Everestul ori să-l întâlnească pe Yeti, ci să-și prelungească viza pentru India, să urmeze un curs de Vipassana în izolare și să facă o vizită la Lumbini, unde s-a născut Siddhartha Gautama, cel care a devenit Buddha.

Ca să-și încerce puterile, Sega nu recurge la rezervări prin internet și nici la ghiduri turistice sau persoane de contact, lăsându-se cu totul la voia întâmplării. Ceea ce îl va costa desigur… Soarta îi scoate în cale personaje dintre cele mai stranii, precum monstrul din Lumbini, deghizat într-un sadhu, frații Devkota care îl momesc în excursii pe care nu și le-a dorit niciodată, Ana, frumoasa rusoaică și Igor, prietenul ei psihopat, sau Lama, ghidul nebun care îl duce în Shangri-La, locul ascuns în inima munților Himalaya.

De la rafting pe râul Trisuli la călărit elefanți prin junglă, de la călușarii din Sauraha la Sarangkot, locul de unde se vede Annapurna în toată splendoarea, din Thamel și până la Kapilavastu, palatul unde a trăit prințul Siddhartha înainte de Marea-i Renunțare, din Centrul Dharmashringa, unde meditează 10 zile în izolare, în arestul politiei, unde petrece o noapte după gratii, Sega are parte de tot felul de peripeții care îl schimbă pentru totdeauna, revelându-i sensuri din ce în ce mai adânci ale salutului Namaste, dar și îndepărtându-l de toate ca să-l aducă mai aproape de sine însuși.

CAPITOLUL 1. Welcome to Nepal!

Bim-baaaam… Good afternoon, ladies and gentlemen. This is your captain speaking. Doamnelor și domnilor, ne apropiem de Aeroportul Internațional Tribhuvan, unde vom ateriza peste aproximativ 20 de minute. La sol sunt 28 de grade Celsius și nu se anunță precipitații. În numele echipajului, căpitanul vă mulțumește că ați ales Indian Airlines și vă urează ședere plăcută în Kathmandu… Bim-baaaam.

Zâmbesc încrezător din scaunul meu economy class. Printre nepalezii care umplu aeronava, mă simt ca un explorator temerar, înconjurat de șerpași, într-o expediție către Shangri-La, ținutul ascuns în inima munților Himalaya. O expediție în adevăratul sens al cuvântului, căci s-a umflat ovăzu-n mine și am hotărât să merg înainte la voia întâmplării, în plin necunoscut. Fără pregătiri minuțioase, fără persoane de contact, fără hărți turistice și fără aranjamente prin internet.

Fără să știu nici măcar unde o să dorm la noapte. În cele două-trei săptămâni pe care urmează să le petrec atât de freestyle prin Nepal, nu mi-am propus să cuceresc Everestul, nici să mă-ntâlnesc cu Yeti, ci doar să-mi prelungesc viza pentru India, să fac un curs de Vipassana în izolare și să vizitez locul unde s-a născut Buddha.

15-09-08-namaste

Sagarmatha! exclamă înfiorat nepalezul din scaunul de alături. Mă răsucesc spre el întrebător. The Goddess of the skies, îmi explică omul, arătându-mi ceva în zare. Nu înțeleg. Lipesc nasul de hublou, dar nu văd decât nori cenușii, care acoperă întreg pământul. Un ocean de vată murdară, scămoșată. Evident, nici o zeiță la orizont. O fi vreo glumă de-a lor, îmi zic în gând, vreo păcăleală nepaleză pentru străini. No goddess, i-o întorc rânjind. Sir, mă imploră vecinul de scaun, please look again! Over there!

Din politețe, nu din curiozitate, mai arunc o privire over there. Și amuțesc. Într-adevăr, acolo, în depărtare, se vede ceva. Acolo, deasupra norilor, ceva strălucește în lumina soarelui. Ceva ascuțit a străpuns norii, ca un vârf de săgeată. Everest? întreb emoționat, holbându-mă la piscul veșnic înzăpezit. No, sir, that is Sagarmatha, gângurește nepalezul de parcă mi-ar vorbi de măicuța lui. No Everest?! rămân eu perplex. Există ceva mai înalt decât cel mai înalt munte din lume?! OK, cedează el până la urmă, for you Everest, for me Sagarmatha, the sacred Goddess of the skies.

Predeal, Nepal.

Visez la zeița cerurilor pe toată durata coborârii, până când norii se dau la o parte, dezvăluind o priveliște ciudat de familiară. Pâlcuri de căsuțe populează o vale înverzită, străjuită de munți împăduriți, nu prea înalți, deasupra cărora planăm chiar acum. Unde a dispărut Everestul? Parcă am zbura peste Bunloc ca să aterizăm la Brașov.

Aterizăm însă la Predeal. Sau cel puțin așa mi se pare. La prima vedere, nici o deosebire între aeroportul internațional din Kathmandu și gara stațiunii din Valea Prahovei. Ambele sunt la fel de mititele și la fel de sărăcăcioase. Abia la a doua vedere descopăr diferența – o pictură murală, înfățișând nașterea prințului Siddhartha la marginea unui zăvoi, pe malul unei bălți cu lotuși înfloriți. Nu mai am nici un dubiu: sunt în Nepal!

15-09-08-kathmandu de pe aripa avionului

Mă așez la coada lungă, formată în dreptul unui pupitru modest, deasupra căruia atârnă un indicator pe care scrie, simplu, Immigration. Ofițerul, un nepalez bătrân cu ochelari rotunzi și mustață, ușor de confundat cu Gandhi, poartă o tichie din pânză imprimată cu modele colorate. Aș putea să jur că imprimeul e din Maramureș…

First time in Nepal, right? Blonda cu șuvițe rasta se uită la mine printre gene, ca la o piesă de muzeu. Asta-i bună, cum de-ai ghicit? o întreb. Se vede de la o poștă, râde ea, ești singurul fără formular. Trebuie să-l completezi, dacă vrei visa on arrival. Hai, ia-l pe ăsta, că eu mai am unul. Ține și-un pix… Completez conștiincios, în timp ce aflu că o cheamă Tanya, că e australiancă și că a venit pentru a șaptea oară în Nepal “because I love it”, dar și pentru că are o mică afacere cu bijuterii pe care le confecționează aici ca să le vândă în țara ei.

Traficantul fără droguri.

Unde-o să stai? mă întreabă Tanya la un moment dat. E momentul mult așteptat. Habar n-am, îi zic aparent nepăsător, poate-mi recomanzi tu ceva… Hm, ia să vedem: vrei mai scump sau mai ieftin? Mai ieftin! răspund prompt. Well, atunci ar fi bine să mergi în Thamel, the travelers’ hub downtown. Sau poți veni cu mine la pensiunea unde trag eu de obicei. E pensiunea prietenilor mei, care mă așteaptă afară, cu mașina. Dacă vrei, te luăm și pe tine.

1 2

Comentarii - 2 Comentarii

  1. corina spune:

    abia astept sa apara!

  2. [...] …Exact aşa am avut şi eu impresia de “Predeal” când am aterizat la Khatmandu, la fel am simţit oraşul dar…femeile de care vorbeşte Sega le-am întâlnit mult mai târziu, poate în Thailanda, precis nu în Nepal ; sau oricum prea puţine, sic ! (vezi “capturile” mele, mai jos). Dar povestea, zic eu, merită urmărită mai departe : http://www.tedoo.ro/namaste-doi-in-premiera-aventurile-spirituale-continua-in-nepal-prima-parte-kath…  [...]

Lasă un comentariu