Tedoo cu Brad Florescu

Namaste. Aventuri spirituale prin India şi Nepal (ep. 22). Nowhere to go.

Ți-e frică să îți scoți inima la iveală. Însă pe lângă teamă îți simt și curiozitatea. Asta te împinge înainte. Vrei să afli. Ți-e sete. Ești un căutător ca și mine.

Spațiul Dintre Cuvinte

Cine a răcit nu merge la Auditorium pentru întâlnirea de seară, să nu îi deranjeze pe ceilalți cu strănuturi, nasuri suflate și accese de tuse. Dar pentru că întâlnirea e obligatorie, bolnăviorii se adună la Welcome Center, afară, pe băncuțe. Se aduce un televizor mare și se pune același program ca în piramidă. Se dansează, se ascultă broscuțele orăcăind, se ascultă ploaia răpăind pe copertină, se ascultă cum ceilalți își trag nasul, strănută sau tușesc, se ascultă Osho. Lângă mine stă Jivan. Și ea e un pic răcită. Dar ăsta nu e un motiv de tristețe. Bătrânica de 81 de ani râde de se prăpădește la fiecare glumă făcută de Osho… Bhagwan, de ce purtați un ceas la mână? Ceasul îl port pentru voi, eu trăiesc în afară timpului…

În afară timpului am trăit și eu în seara asta. M-am luptat cu somnul cât a durat întâlnirea, căci sauna de azi m-a moleșit rău de tot. Mi-am simțit în permanență capul greu, de parcă cineva mi-ar fi înlocuit creierul cu pilitură de fier, într-un moment de neatenție. Filmul s-a rupt des, nu am putut urmări deloc discursul. Și tot moțăind așa, am alunecat până la urmă în spațiul dintre cuvinte. Watch the gap between my words, ne povățuia Osho adesea. Scopul meu nu este să vă umplu mintea cu informații, ci să creez o stare meditativă. Atenție la spațiul dintre cuvinte…

S-a întâmplat exact înainte să ațipesc, pe când toate sunetele din jur își pierdeau înțelesul, estompându-se dincolo de un cocon de vată, care creștea din ce în ce mai gros în jurul meu. Atunci am căzut în spațiul dintre cuvinte. Așa, dintr-o dată, ca un alpinist neatent într-o crevasă. Uimite, broscuțele au amuțit, ploaia a încetat să mai răpăie pe copertină și Osho a rămas cu gura căscată. Nimerisem, nu știu cum, între două lumi, așteptând să se întâmple ceva ce știam că trebuie neapărat să se întâmple, fără să știu însă și ce anume. Unde eram? De ce Jivan nu mai râdea? De ce nu mai vorbea nimeni? De ce tăcuseră broscuțele? De ce stătuse ploaia? De ce nu mai respiram? De ce Osho a rămas cu gura căscată? Era ca și cum întregului univers i s-ar fi tăiat respirația, surprins că cineva poate să existe în afara sa. Nu mai puțin surprins eram și eu. Am intrat în panică, zbătându-mă să nu mă înec în spațiul dintre cuvinte și deodată roata a prins din nou să se învârtă. Broscuțele au început să orăcăie vesel, ploaia să răpăie cuminte pe copertină, iar Osho și-a reluat discursul ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

Mă ridic amețit de lângă Jivan, care încă mai râde amintindu-și glumele lui Osho. Părăsesc Centrul de Bun Venit pășind atent, să nu cad în cine știe ce alt spațiu dintre cuvinte. Nici nu am băgat de seamă când Curcubeul s-a apropiat de mine. Cu o floare.

Nowhere To Go

Ești un căutător ca și mine, îmi spune Swami Nitash, așezându-se alături. Nu l-am mai văzut de la Fast Track To Yourself, dar el se pare că m-a mai văzut pe mine. Acum însă îmi vorbește privind spre bambușii care se leagănă în bătaia vântului. Te-am văzut cum meditezi, Sega, nu ești turist. Călător ești, dar turist nu. Și poate că India ți se va dezvălui într-o zi, India nu e doar ceea ce vezi, să știi. Mulți s-au iluminat prin părțile astea. India e o țară misterioasă, da, da…

Swami Nitash își întoarce privirea spre mine. Ochii lui mari și negri pătrund în sufletul meu ca două burghie în brânză. Dar te simt că șovăi, Sega. Văd că ai îndoieli. Ți-e frică să îți scoți inima la iveală. Însă pe lângă teamă îți simt și curiozitatea. Asta te împinge înainte. Vrei să afli. Ți-e sete. Ești un căutător ca și mine, repetă el. Da, da, a seeker of truth… Să nu îți fie frică, Sega. Osho poate fi orice. Nu te crampona de o părere sau alta. Osho e prea vast ca să fie priceput. El doar te provoacă să-ți privești mintea care judecă. Osho e o oglindă. Contează cine ești tu. Te privești în el și vezi cine ești… Zâmbește misterios și își aprinde o țigărușă ciudată, răsucită dintr-o frunză de tutun, care lasă în aer o aromă pătrunzătoare. Ce e asta? îl întreb. Bidi, țigara noastră. Țigara indiană. Vrei și tu? Ok, așa, aprinde-o și trage cu sete. Nu o lăsa se se stingă. Cât fumăm o să îți spun o poveste.

1 2

Comentarii - 5 Comentarii

  1. Alexandra says:

    cand e gata cartea? nu mai am rabdareeee

  2. Iuli says:

    Namaste!

    Mereu citesc cu sufletul la gura noile articole din aventurile din India. I love them!

    Acum vreo juma’ de an ma batea gandul sa merg si eu la Puna pentru 3 luni, insa se pare ca nu am reusit, multe lucruri s-au schimbat de atunci. De aceea ma bucur tare mult ca ne impartasesti experientele tale:)

    Ce-ti pot spune, dupa cautari de ani, tona de carti citite, am ajuns la concluzia ca toti ( Osho, Buddha, Goenka, Eckhart Tolle, Adrian Nuta etc) vorbesc despre acelasi lucru: fii prezent si lucid, observa-te! Practica conteaza!

    Asa cum iti spunea soferul, iadul pe care-l traiesti este creat de mintea ta, de aceea ai nevoie de luciditate pentru a-l observa. In loc sa fii in mijlocul iadului, poti fi in afara, observandu-l. Atunci o sa vezi parghiile si legaturile dintre toate aceste stari, emotii, ganduri. Practic vobind, meditatia continua si in afara meditatiei…

    Mult spor! Astept cu nerabadare urmatorul articol!

  3. sega says:

    iese in 2012, pana la sfarsitul lumii. promit.

  4. sega says:

    🙂 raspunsul de mai sus e pentru alexandra. “saptamana viitoare” ar fi pentru iuli.

  5. […] 26 octombrie 2011: Ce e asta? îl întreb. Bidi, țigara noastră. Țigara indiană. Vrei și tu? Ok, așa, aprinde-o și trage cu sete. Nu o lăsa se se stingă. Cât fumăm, o să îți spun o poveste. […]

Lasă un comentariu