Tedoo cu Brad Florescu

Cum a ajuns un cântec din Sumatra pe noul album al trupei Voltaj.

Un cântec minunat al indonezianului Tongam Sirait este inclus pe noul album “Dă vina pe Voltaj”. Cum a fost posibilă o lucrare ca aceasta?

Brad Florescu Plaja

Indonezienii alcătuiesc un popor foarte muzical. Poate din cauza sărăciei – care i-a privat de distracțiile moderne – oamenii încă obișnuiesc să-și creeze propriul divertisment. Cu chitara, cu toba, cu flautul și cu vocea.

Cei mai talentați indonezieni sunt, fără discuție, reprezentanții etniei batak din zona Lacului Toba. Povesteam la un moment dat că, în dughenele non-stop din satele batak, găsești, pe lângă apă și țigări, coarde de chitară. E de neconceput pentru un localnic să rămână fără si la miezul nopții. Oamenii sunt incredibil de legați de muzica lor. Și de muzicienii care o compun, muzicieni priviți cu mult mai multă deferență decât, să spunem, politicienii sau oamenii de afaceri.

“Într-o zi voi zâmbi”.

Dintre toți acești muzicieni, mai mult sau mai puțini celebri, se ridică un bărbat de 42 de ani din Parapat, orășel prăfuit de pe malul Lacului Toba. Numele lui: Tongam Sirait.

La prima mea călătorie în Sumatra, la sfârșitul lui 2009, am auzit prima oară un cântec de-al lui Tongam. Îl cântau niște băieți pe vaporașul care leagă malul lacului de insula Samosir. Cântecul s-a lipit de mine ca o cămașă în bătaia vântului. N-am mai putut să scap de el. Mi l-am pus pe iPod și l-am ascultat iar și iar și iar, în toate călătoriile care au urmat. Devenise cumva imnul meu personal, deși nu-i înțelegeam decât titlul. Mengkel nama ahu -  într-o zi voi zâmbi.

De la Mengkel nama ahu am trecut la alte cântece batak, am scormonit tot internetul în căutare de muzică și versuri (cu care aproape am umplut un carnet). M-am apucat de chitară, că nu se mai putea.

La următoarele călătorii în Sumatra, am cântat împreună cu localnicii și am adunat piese noi. Și, de fiecare dată, am oprit la casa lui Tongam Sirait, sperând să-i pot strânge mâna. E plecat la Jakarta sau E plecat în Olanda îmi spunea de fiecare dată Serafina, frumoasa nevastă a artistului, înconjurată de cei 5 copii adorabili ai celui mai iubit muzician batak.

De la Tongam Sirait și Sumatra la Călin Goia și Voltaj.

În iunie anul trecut am avut noroc. Tongam era acasă. Tika, o femeie cu voce de aur care cânta adesea împreună cu Tongam, m-a prezentat. Am stat de vorbă o jumătate de oră, Tongam mi-a făcut o demonstrație de tehnică chitaristică tradițională, am luat un autograf și am dat să plec, să nu-l deranjez. La care Tongam mi-a zis: My friend, diseară ne întâlnim și cântăm împreună.

M-a luat cu amețeală. Omul care-mi bucura, prin cântecele lui, diminețile și călătoriile, îmi propunea să cântăm împreună. A urmat o seară de legendă la cârciumioara lui Rose. S-a strâns tot satul. Trecătorii se opreau și se așezau în mijlocul drumului, să-l asculte pe Tongam Sirait cântând “Mengkel nama ahu”, “Nommensen” sau “Taringot au”. Am rămas prieteni. Ne-am sunat, ne-am conversat pe Facebook și a rămas stabilit că, la următoarea mea vizită la Toba, ne vom aduna din nou să cântăm.

Un alt artist care m-a onorat cu amiciția lui este Călin Goia, solistul trupei Voltaj. Andreea lui și Elena mea sunt prietene de ani de zile. Așa am ajuns să ne cunoaștem și să schimbăm idei și muzică. I-am trimis câteva piese batak, să-mi spună dacă sunt eu nebun sau cântecele astea chiar aveau magnet. Mai trimite-mi, mi-a zis. I-am umplut inboxul.

Mai pune-l odată. Mai pune-l odată.

Anul trecut, când am fost în România, am petrecut câteva zile în casa familiei Goia (mulțumesc și pe această cale pentru calda găzduire). În prima seară împreună, ne-am adunat la un pahar de vin și am vorbit despre călătorii. Inevitabil, discuția a ajuns la muzica lumii. Și la cântecele batak. 

Da’ chiar. N-am apucat să ascult tot ce mi-ai trimis, zice Călin. Pornește laptopul și mă pune să aleg o piesă din playlist. Pun “Mengkel nama ahu”.

Mai pune-l odată. Încă odată. Încă odată. L-am ascultat de 10 ori.

Hai în studio, să-l audă și băieții. L-au ascultat și băieții. Tot de 10 ori. Sau 20. Nu mai știu. Călin și-a chemat un prieten pianist, să încerce pe loc o orchestrație. A intrat în borcan și-a tras o voce. I-a ieșit din prima, deși cântecul nu era deloc ușor. Am stat în studio până la două dimineața și, când am ieșit în noaptea rece, Călin mi-a zis:

Știi ce-i mai trebuie piesei ăsteia? Versuri.

Versurile au apărut în seara următoare. Călin s-a pus la masa din bucătărie cu căștile pe urechi și carnetul în față și-a început să scrie, să șteargă, să scrie. I-a luat o oră până a ajuns la o formulă mulțumitoare.

O să-i zic “Ultima secundă”. Un cântec despre iubire până la capăt. Cum ți se pare ideea?

N-a mai așteptat răspunsul meu. A zbughit-o în studio, a tras vocea și m-a chemat, două ore mai târziu. Nu-mi venea să cred că-l ascult pe Călin Goia de la Voltaj cântând “Mengkel nama ahu” în limba română. Am plecat din România zâmbind. Cântecul avusese dreptate.

Nu trece o lună și primesc mail de la Călin: Am vorbit cu băieții din trupă și cu casa de discuri. Le place piesa. O punem pe albumul nou. Ajută-mă să dau de Tongam, să facem actele necesare pentru cover.

Așa cum era de așteptat, asta a fost partea cea mai grea a proiectului. Tongam era mai mereu plecat, abia răspundea la mail sau telefon și nu pricepea acronimele și termenii avocățești cu care-l tot bombardam. A durat câteva zile să se facă piesa și câteva luni să punem toate hârtiile în ordine. Dar până la urmă am rezolvat-o și pe asta, în numele muzicii și al milenarei prietenii româno-indoneziene.

Albumul “Dă vina pe Voltaj” va fi lansat comercial pe 30 mai, împreună cu ediția tipărită a Gazetei Sporturilor. “Ultima secundă”, care apare pe album în două variante, va putea fi cumpărată și de pe iTunes

Evenimentul propriu-zis de lansare a albumului va avea loc pe 10 octombrie la Sala Palatului, ocazie cu care “Ultima secundă” va fi cântată live pentru prima oară. Aș da orice să fiu acolo. Și să fie și Tongam cu mine.

“Ultima secundă”. Muzica: Tongam Sirait. Versuri: Călin Goia/Voltaj.

Și dacă noaptea ar vrea să te-ascundă
Cu ochii-nchiși te-aș găsi.
Și dacă zorii ar fi niciunde
Vreau să știi,
Cu tine aș fi.

Și dacă toamna ploi va aduce
Și dacă iarna ne va albi
Vreau să știi
Cu tine voi fi.

Până-n ultima secundă din ultima zi
Pân’ la soare vei urca, să știi
Sunt scara ta.
Așa că vreau să-ți spun că tu ești.

Jumătatea mea
C-o lume m-aș lupta
Jumătatea mea
Ca să fi a mea.

Și dacă lacrimi îți vor scălda ochii
De bucurie ele vor fi
Vreau să știi
Cu tine voi fi.

Până-n ultima secundă din ultima zi
Pân’ la soare vei urca, să știi
Sunt scara ta.
Așa că vreau să-ți spun că tu ești.

Jumătatea mea
C-o lume m-aș lupta
Jumătatea mea
Ca să fi a mea.

…Mereu vei fi a mea.

Versurile originale, în dialect Toba Batak, aici.

Acordurile, pe scurt:

Strofa: G, D, Em, C. G, Am, C, D.
Bridge: C, G, D, Em, Bm, C.
Refren: G, D, C, G.

Mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest cântec să călătorească atât de departe și atât de frumos: Tongam Sirait, Călin Goia, trupa Voltaj, Dan Popi, Florin Grecu, Crina Novac, Tika Harianja, Susan Erni D. Susanti, Andreea Goia, Elena Stanciu.

Comentarii - 9 Comentarii

  1. mihai spune:

    muzica bataka…m-a luat amocu’ si am fumat o sampoerna. mai am 6 :)

  2. mihai spune:

    nooo, ca ma bag si mai adanc in datorii. Si asa inca sunt dator cu branzica aia si cu o sticla de vin. Parca alb.

  3. Mi-a placut mult aceasta idee, chiar e frumos! Exista insa si multe melodii “imprumutate” de muzicieni romani fara a preciza sursa.

  4. mircea spune:

    @Răzvan Mateescu, asta apropo de farsa pe care le-au făcut-o cei de la Antena băieților de la Voltaj, cu arabul ăla :)) Sunt convins, însă, că, dincolo de farsă, Călin nu ar face niciodată așa ceva. Dacă e o trupă care știe să fie originală, aceea e Voltaj. Și ideea cu piesa din sumatra e foarte bună. Îmi place cum sună și abia aștept să ascult varianta în română miercuri, când apare albumul.

  5. George spune:

    Ce chestie, bine ca si-a gasit Voltaj inspiratia in Indonezia! Altfel, ar fi continuat sa tot scoata melodii identice unele cu altele.
    @ mircea – e buna asta cu “Dacă e o trupă care știe să fie originală, aceea e Voltaj. “

  6. ionut spune:

    Interesanta povestea din spatele melodiei.
    Felicitari Brad pentru acest site. Intotdeauna cand am chef de citit ceva lejer dau o fuga pe site-ul tau.
    Ti-as recomanda sa scrii o carte, e mai placut sa citesti o carte decat sa stai in fata monitorului.
    Spor in toate!

  7. [...] în luna mai cum a ajuns un cântec din Indonezia pe ultimul album al trupei Voltaj. Odată cu lansarea albumului, am așteptat răbdător concertele din octombrie, unde “Ultima [...]

  8. […] Florescu, implicat în realizarea ineditei colaborări, povesteşte pe site-ul tedoo.ro cum a început […]

Lasă un comentariu