Tedoo cu Brad Florescu

Anturajul din Chiang Mai. Mamă, uite cu cine m-am înhăitat.

Articol scris ca să știe mama cu cine mă anturez prin Thailanda.

Brad Florescu Chiang Mai 1

Motto:

“În viața ta, nu uita
Anturajul este tot, asta nu se va schimba
A fost sau nu cu tine, ai fost sau nu cu el,
Nu mai contează unde, când și în ce fel.”
B.U.G. Mafia

Scriu acest articol în primul și în primul rând pentru mama care, de câte ori vorbim la telefon, mă întreabă de prietenii mei din România. Ce mai fac, dacă mai țin legătura cu ei. Ghicesc în glasul ei o notă de melancolie (ce păcat, ce prieteni de calitate îți făcuseși) dar și un ton de îngrijorare (pe-acolo, prin cele strănătățuri, cu cine te-oi fi înhăitat tu, băiatul mamei).

Dragă mamă, îmi face o deosebită plăcere să ți-i prezint pe membrii anturajului meu actual, în speranța că îi vei considera cel puțin la fel de benigni ca cei pe care i-am lăsat, deocamdată, acasă. Poate că într-o zi să-i cunoști personal. Aici.

Olya. Ucraina.

Olya. Ucraina.

Olya a terminat Managementul la Universitatea din Livov, a condus o fabrică producătoare de remorci (!!!), a lucrat ca ghid turistic în Turcia, a trăit în UK, Franța și Brazilia înainte de a se muta la Chiang Mai, unde conduce departamentul de Customer Support al unei companii britanice. Olya – cum o alintă prietenii – este o tipă solară, veselă și deschisă, care vorbește – pe lângă ucraineană – rusa, poloneza și engleza.

Freddie. Indonezia.

Freddie. Indonezia.

Regele neîncoronat al comunității de Couch Surfers din Chiang Mai, un om capabil să organizeze o petrecere și în pustia Saharei. Freddie e originar din Bandung, Indonezia, lucrează ca informatician pentru VSO (unul dintre cele mai importante ONG-uri din lume), vorbește indoneziana, javaneza, engleza și o rupe binișor pe thailandeză și burmeză. Ca orice indonezian care se respectă, Freddie are o voce minunată. De câte ori ne întâlnim, se lasă cu o cântare, fie la karaoke, fie pe bază de chitară.

Tina. India.

Tina. India/Nepal.

Indiancă de origine nepaleză, a venit la Chiang Mai pentru un doctorat în antropologie. Tina studiază comunitatea indo-nepaleză din Nordul Thailandei, încercând să determene resorturile și traseele migrației, precum și transformările culturale pe care aceasta le-a generat. Tina vorbește nepaleza, hindi, o engleză impecabilă și o thailandeză decentă. Când nu studiază, Tina lucrează ca detectiv pentru o companie de asigurări. Și când nu lucrează, ne întâlnim și punem lumea la cale.

Jeffro. Chicago, SUA.

Jeffro. USA. N-am o fotografie cu el, dar așa cântă.

O relație profesor-elev s-a transformat într-o frumoasă prietenie. Jeffro este de fel din Chicago, unde a cântat alături de nume mari ale blues-ului și jazz-ului. Își suplimentează veniturile evoluând trei seri pe săptămână la Sangdee Gallery și predând chitara. Cântă ca un diavol și se poartă ca un înger. Vorbește engleză, blues, jazz și bossa-nova.

Hong Sar. Myanmar.

Hong Sar. Myanmar.

Încă n-are 30 de ani, dar s-ar putea scrie o carte despre viața lui. Hong Sar este originar din Burma, țară pe care a trebuit s-o părăsească din cauza persecuțiilor îndurate de familia sa. Hong Sar trăiește în Thailanda de 11 ani, are în continuare statut de refugiat și câștigă un orez lucrând ca fotograf și cameraman pentru același VSO. Tânărul meu prieten este unul dintre cei mai generoși și de bun simț oameni pe care i-am cunoscut vreodată. Vorbește engleza, burmeza, dialectul Mon și thailandeza.

Mo. Uganda și alte 7 țări.

Mo. Uganda/UK/USA/India/Thailanda etc.

Dacă Hong Sar ar merita să fie subiectul unui roman, Mo e deja autorul a trei romane de călătorii, în care și-a povestit, cu sinceritate și umor, cei 40 de ani petrecuți pe drumuri, din Uganda natală în Statele Unite, în Indonezia, America Centrală și Thailanda. Conversațiile cu Mo sunt ca niște băi într-o piscină de înțelepciune. Literatura, călătoriile și muzica sunt subiectele care ne-au apropiat și pe care le dezbatem de fiecare dată cu pasiune și sinceritate. Mo vorbește bantu, hindi, engleza, spaniola, indoneziana și thailandeza.

Denis. Rusia.

Denis. Rusia.

Rusul de 26 de ani este motociclist pasionat și producător de muzică electronică. Ne-am împrietenit în Koh Phangan, ne-am reîntâlnit întâmplător în Pai, ne-am regăsit anul acesta în Chiang Mai și, la fiecare discuție pe care o avem, realizez că există ruși și ruși, așa cum există români și români. Denis e un tip simpatic, fin, respectuos, nu bea și nu fumează (spune că viciile îi știrbesc libertatea). Singurul lui defect ar fi că vorbește doar rusa și engleza.

Carmen. Olanda.

Carmen. Olanda.

Olandeză, specialist în resurse umane, s-a mutat în Chiang Mai acum 12 ani, timp în care a pus pe roate business-uri, programe educaționale și organizații non-profit. Carmen e un geniu al organizării, știe întotdeauna ce întrebări trebuie puse și ce șuruburi trebuie strânse. Cel mai mult admir la ea atitudinea no-bulshit, atitudine din cauza căreia cercul ei de prieteni e foarte restrâns. Mă simt onorat să fac parte din el. Carmen vorbește olandeza și engleza (pe care a și predat-o timp de mai mulți ani).

Mustafa. Turcia.

Cu Mustafa (Turcia), Kira (Thailanda) și Elena.

Un turc uns cu toate alifiile Istanbulului și bun de pus pe rană. Mustafa a luat un avion aproape la întâmplare și a venit în Thailanda fără să știe nici măcar engleză. I-a plăcut, a rămas, și-a făcut o prietenă, a deschis o afacere, a crescut-o, s-a certat cu prietena, a lăsat afacerea, și-a găsit o altă prietenă, și-a deschis o altă afacere, a luat totul de la cap și a făcut totul cu mâinile lui. Între timp a învățat engleza și thailandeza, limbi în care își amuză mușterii de la Kafe Otto. Mustafa e un maestru al prăjirii și preparării cafelei. Și e convins că românii n-ar trebui să poarte pică Imperiului Otoman, care a fost un imperiu de treabă comparativ cu rușii sau austro-ungarii.

Kira. Thailanda.

Iubita lui Mustafa, thailandeză get-beget, a trăit 15 ani în SUA, de unde s-a întors cu un ușor accent simpatic și cu un stil de lucru care nu se mai potrivește cu lentoarea locală. Kira se ocupă americănește de restaurant și de plantația de cafea a familiei și studiază pentru a obține licența de ghid turistic. E un om de o corectitudine și generozitate extraordinare, verticală ca un pin și sinceră în tot ceea ce face. Are prieteni puțini și, dacă-mi scuzi lipsa de modestie, buni. Vorbește thailandeza și engleza.

Kevin. Noua Zeelandă.

Pe Kevin aleg sa-l prezint printr-o operă de-a lui.

Ca să-i reproșez ceva lui Kevin, o să mă iau de accentul lui neozeelandez imposibil, care mă determină să-l întreb de 3 ori pe propoziție “ai dreptate, dar ce naibii zici?Kevin e fotograf profesionist – în sensul în care chiar trăiește din asta – și veteran al comunității Couch Surfers. De câte ori mă duc pe la el, dau peste câte o gășcuță de backpackeri pe care bunul și mustăciosul Kevin îi găzduiește și îi plimbă gratuit. Sâmbăta asta, Kevin își aniversează al 10-lea an în Chiang Mai, prilej cu care toți cei din lista de mai sus, plus alții, plus subsemnatul și subsemnata lui, sunt invitați la o petrecere. Evident, la restaurantul lui Mustafa și al Kirei.

I-am trecut aici pe prietenii străini. Despre români, despre familia Vornicu, despre Dani, despre Edi, Adi, despre Giulia, Mioara, Albertino, Cristi, Demi, Andreea, Alex și Eric o să scriu altădată. Și mi-e dor în continuare de prietenii mei de-acasă și din restul lumii.

Deci mamă, stai liniștită. Ie băieț buni.

Comentarii - 4 Comentarii

  1. Bogdan spune:

    De mentionat ca despre cei din Romania nimeni nu a facut asa articole frumoase, ceea ce genereaza gelozii si frustrari, mai ales ca in Romania nu e papaya

  2. Io spune:

    Nu stiu la ce categorie om intra noi si nici nu vreau sa stiu, dar si noua ne e tare dor de voi!
    O asteptam negresit pe Elena la aeroport pe 1 iulie! :)

  3. roxana spune:

    Arata intr-un fel oamenii astia :))) imi place de ei! Big lke pentru versurile din BUG

  4. sorali spune:

    foarte faini. vinim si noi mintenas :)

Lasă un comentariu